Frédéric Léglise

ARTISTUL ȘI MODELUL

 Expoziția „Artistul și Modelul” mai poate fi vizionata pana in februarie 2020 si include etape diferite din creația artistului,   având drept „cheie centrală de interpretare” analiza tipului de relație stabilită între artist și model.

Frédéric Léglise s-a născut la Nantes (1972) și este absolvent al Școlii Naționale Superioare de Arte de la Paris. În prezent trăiește și lucrează la Paris; este profesor de arte la ESAD-GV (École Supérieure d'Art de Grenoble-Valence). În etapele timpurii ale  creației sale, artistul  s-a orientat cu precădere spre zona abstractă (după ce a încercat diferite medii de lucru precum sculptura și instalațiile). În perioada  abstractă, a fost inspirat de  Willem de Kooning   (artist care susținea adesea  ideea pluralității stilurilor, considerând că arta unui artist nu ar trebui neaparat să aibă un stil unic).

Subiectele sale principale -  portretele feminine, nudurile și auto-portretele -  pot părea clasice, la prima vedere, însă abordarea artistică se face într-o manieră contemporană. Chiar dacă există o similaritate între personajul pictat și model, aceste portrete nu aparțin genului realist.  Fotografia, aflată  la baza picturilor sale, nu este  decât un punct de pornire, la care se adaugă diferite „instrumente” de lucru  pentru evidențierea narativității unei pânze.  Figurile sunt, astfel,  extrase din contextul inițial de apartenență, dispare  orice conexiune cu realitatea recognoscibilă.  Plasate inițial în spații albe, personajele sunt sustrase  timpului și  spațiului,  producându-se astfel o izolare a figurii și o transformare a spațiului din jurul modelului într-o suprafață care reflectă lumina.

Artistul operează transformări asupra contextului în care modelul este înfățișat: drapajul așternutului devine o tușă abstractă. Léglise manipulează totodată perspectiva  asupra personajelor sale, în creația sa recentă acestea apar ca plutind prin spatiul pânzei.   Motivele geometrice și florale existente în veșmintele personajelor sale constituie zona de picturalitate din lucrările sale.

Opera lui Frédéric Léglise  continuă  linia idealului estetic feminin  antic,  căruia îi adaugă un context multicultural complex, în care personajele sale apar  sub semnul independenței  și al siguranței  de sine. Astfel, nuditatea feminină este extrasă din contextul   erotic,  devenind mai degrabă, o „nuditate psihologică”. Contrastele cromatice utilizate, preponderența albului și schițarea unui context minimalist în care aceste modele apar, conturează o atmosferă specifică universului său artistic: tensiunea psihologică este o rezultantă a dorinței observatorului  de a înțelege modelul. Se poate afirma că opera lui Léglise se constituie drept o psihanaliză a corpului feminin. Astfel, observatorul nu este un voyeur, ci mai degrabă un psihanalist.  

 Prin abordarea sa, Frédéric Léglise readuce în prim plan pictura figurativă. Asemenea  unor artiști precum Alex Katz, Karen Kilimnick, Elizabeth Peyton, Matthew Cerletty, Ridley Howard sau David Hockney, Léglise este influențat  de tipul de încadratură cinematografică. Portretele de mici dimensiuni devin stop-cadre cinematografice și, precum  în film, stop-cadrele la nivelul privirii sunt cele care transmit  cel mai înalt nivel de intimitate.

Expoziția „Artistul și Modelul” prezintă selectiv creația artistului în patru etape: perioada abstractă, perioada albă, perioada cu  cromatică  intensă (după rezidența avută la centrul MANA în New York) și perioada autoportretelor. Din 2010, artistul  se concentrează cu precădere asupra reprezentării de personaje feminine asiatice (influențat,  ca în cazul multor artiști, de partenera sa de viață).

În relația artist – model un rol important îl are procesul de identificare. Artistul interferează cu personajele sale într-un proces fluid, ambivalent și care poate suferi modificări. Un rol important îl are privirea,   piesă esențială în analiza întregului proces.

 Opera lui Frédéric Léglise este construită sub semnul autenticității, având ca element central figura feminină. Pentru artist, pictura este  „un act de iubire” și grație senzualității femeilor reprezentate , el înfățișează de fapt,  senzualitatea picturii.

From left to right: FL Saghi, Fred photo, Huizi 2018